SCURTA ISTORIE A SATULUI BALTENI
Satul Balteni a fost atestat documentar in anul 1613, in vremea domniei lui Radu Voievod. Acest domn daruieste credinciosului boier si vornic Nestor Ureche mai multe sate, printer care si Balteni, pe Prut.
Satul este asezat in partea de nord a comunei Probota. A facut parte, la inceput, din comuna Hermeziu, apoi, din anul 1887, din comuna Carniceni. Dupa desfiintarea comunei Carniceni (1901), satul a fost arondat comunei Tiganasi, iar din 1926, comunei Perieni. In 1933, satul revine din nou la comuna Hermeziu, pana in 1942, cand trece la comuna Probota, din care face parte si in prezent. De mentionat este faptul ca, intre anii 1818-1824, satul Balteni a fost distrus in intregime de ciuma, cunoscuta si sub numele ,,Ciuma lui Caragea”. Ca urmare, in sat au ramas numai trei batrani si foarte putini copii. In 1832, satul este domeniu domnesc, apartinand domnitorului Mihail Sturdza. Ascesta incepe sa construiasca o fabrica de spirt, pe care o da in exploatare in 1836. Avand nevoie de muncitori, domnitorul a adus robi, carora li s-a dat denumirea de salahori.
In anul 1864, domnitorul Ioan Cuza da legea de reforma agrara, improprietarind 79 de salahori ce lucrau pe mosia lui Mihail Sturdza. Fiecare clacas a primit cate patru falci de pamanat : arabil, faneata, imas, balti. Sase ani mai tarziu, in 1870, o parte din mosia Strurdzestilor a fost vanduta lui Vintila Cicei – care stapanea mosia Perieni.
In Marele Dictionar Geografic al Romaniei, redatat de George Ioan Lahovari (1898), se mentioneaza: ,,Baltenii, sat ce apartine comunei Hermeziu, plasa Turia, judetul Iasi, are o populatie de 86 de familii sau 347 locuitori, are o biserica zidita din piatra la 1841, deservita de un preot si doi cantareti si o velnita pentru fabricarea rachiului”/
In Dictionarul Geografic al judetului Iasi, intocmit de Al. Obrejia, se spune:,, Balteni, sat ce apartine comunei Probota, este asezat pe o terasa joasa, in vestul luncii Prutului. Numele sau este legat de pozitia geografica, langa numeroasele balti de alta data sau poate de o balta. Pe teritoriul satului au fost descoperite vestigii de cultura materiala mezolitice, neolitice, atestata documentar din secolul al XVIII-lea, a carei populatie era, in 1912, de 400 locuitori, in 1930- de 521 locuitori, in 1966- de 745 locuitori, iar in 1977- de 653 locuitori. Economia are caracter agricol si zootehnic, poseda cariere de gresii, unitati de prestari servicii si comerciale”.
La inceputul secolului al XX-lea, satul Balteni se afla pe mosia ce apartinea Mariei Mehedinti, sotia geografului Simion Mehedinti. Acestia aveau o casa boiereasca (pe locul careia s-a construit ferma zootehnica dupa colectivizare), unde locuiau vara pentru a supraveghea muncile agricole. Satul Balteni a fost drum de trecere si pentru Costache Negruzzi spre mosia si conacul de la Hermeziu, atunci cand isi petrecea vacantele impreuna cu figure marcabile de la Junimea sau cand organiza celebrele partied de vanatoare si pescuit.
Din 1962, scoala Balteni s-a transformat in scoala generala, cu clasele I-VIII. Spatiul era insuficient, fiind compus din doua sali de clasa, una tip Spiru Haret si o anexa (aceastea din urma au fost afectate considerabil de seismul din 1977). Timp de 2 ani s-au facut cursuri si in locuinte inchiriate de sat, construindu-se, in 1962-1963, inca doua sali de clasa.
OAMENII SATULUI
Slujitori ai SCOLII
La cnducerea scolii, dupa plecarea familiei Ursachi Petru, au fost: prof. Zgardan Cecilia, prof. Andries Corneliu, inv. Movilescu Gheorghe, inv. Movilescu Gabriela, inv. Avram Ana Emanuela. Inv. Zamisnicu Elena.
Slujitoru ai BISERICII BALTENI
Fillip Achitei, Ghimpu, Ancuta Cornel, Pralea Ioan. In prezent, preotul paroh este Tanase Cornel.
Biserica din Satul Balteni, Comuna Probota, Judetul Iasi, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost construita înainte de 1838 si sfintita în anul 1841 de
catre P.S. Filaret Beldiman, cu binecuvântarea I.P.S. Mitropolit Veniamin Costache. Constructia este din caramida si piatra si este acoperita cu tabla.
A fost împodobita cu cele necesare de Banul Ilie Anastasiu împreuna cu sotia sa Ecaterina. Constructia are forma de nava, cu altarul arcuit.
Are o suprafata construita de 124 m.p. Atât în interior, cât si în exterior nu este împodobita cu pictura. În decursul anilor, biserica a avut mai avut
mai multe reparatii de întretinere. În anul 1957 i s-au adaugat 6 (sase) contraforturi pentru consolidare în partea de rasarit.
